Nu vă mai opriţi?

    Dacă mâine ar porni un miting împotriva modului în care înţeleg o bună parte dintre parlamentarii români să legifereze, o pancardă mare pe care să scrie: ”Băi, nu vă mai opriţi ?” ar fi cât se poate de potrivită. Practic într-o săptămână am asistat la trei noi năzbâtii ale celor aleşi să elaboreze legi în folosul naţional. Una mai demoralizatoare ca alta. Dacă legiferarea cu plagiatul doctoratelor a fost o palmă pe obrazul celor care au muncit din greu, ani de zile, să obţină titlul de doctor, iniţiativa privind pensiile speciale ale aleşilor locali aprobată în ciuda semnalului tras de CCR, privind neconstituţionalitatea, arată tuturor cetăţenilor acestei ţări nu doar că putem vorbi de două categorii de cetăţeni, una care beneficiază de legi speciale şi alta nu, dar şi de două modalităţi de raportare la lege. A nu respecta o decizie a instituţiei menite să vegheze caracterul constituţional sau nu al unor legi exact asta înseamnă. Şi tot un semnal către întreaga societate, potrivit căruia unii au un regim special, îl reprezintă şi votul senatului privind începerea sau nu a urmării penale a lui Gabriel Oprea. Scutul creat de senatorii PSD, ALDE, PRU în jurul marelui general Oprea nu reprezintă o surpriză, pentru că de fapt vorbim de aceeaşi alianţă toxică care de câţiva ani oferă dovezi după dovezi cu privire la modul în care înţeleg să-şi acorde sprijin în clipa în care justiţia bate la uşa unuia dintre ei. Am sperat e adevărat, fără prea mult entuziasm, în faptul că apropierea alegerilor îi va determina şi pe aleşii formaţiunilor politice amintite să fie ceva mai atenţi. O iluzie. Probabil în sondajele făcute de Pieleanu şi alţi apropiaţi reiese în mod clar faptul că electoratul celor care îi susţin nu este foarte interesant de subiecte de acest tip, prin urmare noi decizii de tipul celor evocate deja sunt aproape fireşti. (mai mult…)

A sunat clopoţelul! Ne-am trezit?

     A început şcoala şi ca de fiecare dată televiziunile au surprins prezenţa şi discursurile oamenilor politici aflaţi în curţile şcolilor sau pe la tribune. Unii mai dornici ca mesajul lor să fie bine receptat nu au ezitat să se urce chiar şi pe o catedră. Ce poate fi mai emoţionant pentru un copil venit în prima zi de şcoală decât să-l vadă pe primarul proaspăt ales, Pandele, cocoţat pe o catedră. Cineva ar putea spune că până la urmă nu e decât o masă. Faptul că este masa de la care un profesor sau altul va încerca, în timpul anului, să le transmită elevilor cunoştinţe, valori şi principii de viaţă poate fi considerat de unii de-a dreptul o chestiune minoră. Din aceeaşi gamă de valori face parte şi celebrul discurs al lui Traian Băsescu din urmă cu mai mulţi ani în care, amuzat teribil, cum altfel, le povestea elevilor prezenţi despre spaimele pe care i le provoca o anumită profesoară. Întregul comportament public al fostului preşedinte ne-a dovedit faptul că nu doar o profesoară, ci şcoala în ansamblul ei a fost pentru marinarul şef o mare sperietoare şi un teribil coşmar. Faptul că preşedintele de astăzi al României îi îndeamnă pe tineri să nu copieze pare, sunt convins, o secvenţă dintr-un alt film decât cel pe care ne-am obişnuit să-l vedem. (mai mult…)